Mirabela Viaşu
Editat de Daniela Mihai
Trăim vremuri grele din mai multe puncte de vedere, iar financiar vorbind, situaţia începe să-i scoată pe unii din minţi. Concedieri peste concedieri, salarii reduse, presiuni din partea şefilor şi un simţ al supravieţuirii din ce în ce mai ascuţit. Astfel ar putea fi caracterizat, în linii mari, orice domeniu de activitate, chiar şi fotografia.
„Tot mai mulţi fotografi rămân fără un loc de muncă. Eu, însă, nu am fost afectată de criză. Am plecat din ţară cu puţin timp înainte ca publicaţia la care lucram să simtă efectele crizei. Am fugit în US… Nu e chiar aşa, am primit bursă Fulbright cu mult timp înainte să înceapă criza şi am profitat de ocazie să mă specializez şi să devin mai bună. Sunt de părere că dacă eşti cu adevărat bun, vei avea tot timpul de muncă indiferent dacă este criză sau nu”, consideră fotojurnalistul Alexandra Mihale.
În topul celor mai afectate publicaţii de criză se regăsesc cotidienele şi publicaţiile glossy
„Publicaţiile glossy sunt din ce în ce mai afectate şi pierd teren, iar mediul online nu e atât de bine dezvoltat ca business încât să preia felia rămasă prin retragerea publicaţiilor glossy”, susţine fotograful independent, Ştefan Neamţu.
Potrivit Biroului Român de audit al Tirajelor (BRAT), singura revista glossy care a înregistrat o creştere mai importantă în vânzări a fost InStyle, cu o creştere de aproximativ 4.500 de exemplare vândute în al treilea trimestru din 2009 faţă de anul 2008. La polul opus, mai mult de jumătate din publicaţiile pentru femei au înregistrat scăderi în tirajele vândute de peste 3.000 de exemplare, unele chiar şi de aproximativ 10.000, cum este cazul revistelor Cosmopolitan şi Joy. Criza a fost mai blândă cu Marie Claire sau Beau Monde, care au înregistrat scăderi până în o mie de exemplare.
Situaţia financiară actuală se resimte şi în rândul fotografilor independenţi. Aceştia întâmpină probleme nu în ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă ci în efectuarea plăţilor.
„Singurul mod în care m-a afectat criza este acela că încasez banii cu întârziere. Foarte mulţi dintre cei implicaţi în aceste afaceri plătesc târziu. Este un model care s-a cam încetăţenit la noi şi criza oferă un bun paravan”, mărturiseşte Ştefan Neamţu.
Fotografii americani înving criza prin studiu
Unii fotografi americani privesc criza cu puţină indiferenţă sau nepăsare. Ei caută variante alternative de a face faţă recesiunii.
„În US mulţi dintre cei care rămân fără un loc de muncă se duc şi îşi continuă studiile pentru că este mult mai ieftin şi aşteaptă să mai treacă criza. Astfel nu sunt afectaţi de criză şi se şi specializează, ceea ce înseamnă că vor fi cu un pas înaintea celor din domeniu”, a precizat Alexandra Mihale, care în prezent studiază şi ea în Statele Unite.
Câte proiecte îţi trebuie să supravieţuieşti pe piaţă?
Succesul în domeniul fotografiei depinde foarte mult de experienţa acumulată şi de talentul arătat. Aşa că fie că eşti fotoreporter, fie că eşti fotograf independent, trebuie neapărat să fii un profesionist. Trebuie să lupţi pentru a-ţi crea un renume.
„Renumele, imaginea pe piaţă sunt foarte importante în stabilirea preţului. Însă aş putea spune că poţi supravieţui dacă ai cel puţin trei-patru proiecte pe lună. Dacă proiectul este suficient de mare, atunci şi unul singur pe lună îţi poate aduce banii necesari pentru a supravieţui sau mai bine spus pentru a trăi decent. Un exemplu în acest sens îl poate reprezenta un proiect gen pictorial pentru o revistă glossy de top sau pentru o campanie de lansare a unui produs realizat de o multinaţională de top. Aş mai adăuga acoperirea unui eveniment de modă, o campanie publicitară sau chiar o fotografie de produs pentru o multinaţională de top. Un job de eveniment în cadrul unui festival sau un eveniment de câteva zile îţi poate aduce un câştig destul de bun, echivalentul unui salariu lunar decent sau chiar mai mult”, crede Ştefan Neamţu.
De aceeaşi părere este şi Alexandra Mihale. În plus, „depinde de cine te angajează şi ce îţi oferă (adică dacă îţi asigură transportul sau trebuie să te descurci tu, samd), dacă e nevoie să achiziţionezi scule noi pentru a duce la capăt proiectul”.
Sfaturi pentru fotojurnalişti din partea Alexandrei:
O regulă de bază ar fi că în fotojurnalism contează mai mult omul prezentat în imagine decât fotografia. Şi de aici putem să vorbim despre principiile etice pe care trebuie să le aibă orice fotojurnalist. El trebuie să fie un observator mut. Nu trebuie să se implice în desfăşurarea acţiunii, nu trebuie să interacţioneze, să se împrietenească cu cei care îi sunt subiecţi. Nu ar trebui să te laşi afectat de ceea ce se întâmplă în faţa aparatului de fotografiat. Să faci imaginea şi după să te întrebi dacă o publici sau nu. Important e să ai imaginea şi după să îţi pui întrebările dacă merită publicată sau nu, ce câştigi dacă o publici sau dacă este etic.
Şcoala de business – o prioritate
Ştefan Neamţu sfătuieşte tinerii fotografi care doresc să-şi deschidă o afacere, să facă o şcoală de business şi să lucreze ca asistenţi la un fotograf cât mai bun. Cu alte cuvinte, trebuie să fie ucenici, să înveţe cum se deschide o afacere şi cum se întreţine aceasta. Un tânăr fotograf ar trebui să se gândească la un domeniu de business care să nu existe pe piaţa românească sau, în cel mai rău caz, unul care să fie cât se poate de diferit de ceea ce există.
Buzunarul artistului 